bubuire

bubuire
BUBUÍRE, bubuiri, s.f. (Rar) Bubuit. – v. bubui.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BUBUÍRE s. v. bubuitură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bubuíre s. f., g.-d. art. bubuírii; pl. bubuíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • bubuit — BUBUÍT s.n. Faptul de a bubui; zgomot înfundat şi puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură. – v. bubui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BUBUÍT s. v. bubuitură. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • bubuitură — BUBUITÚRĂ, bubuituri, s.f. Bubuit. [pr.: bu i ] – Bubui + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BUBUITÚRĂ s. bubuire, bubuit, detonaţie, detu nare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar)… …   Dicționar Român

  • detunet — DETÚNET, detunete, s.n. (Rar) Detunătură. – Detuna + suf. et. (după tuna – tunet). Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DETÚNET s. v. bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detună tură, duduit, duduitură, trăsnet …   Dicționar Român

  • duduitură — DUDUITÚRĂ, duduituri, s.f. Duduit. [pr.: du i ] – Dudui + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DUDUITÚRĂ s. 1. cutremurare, duduit, zguduitură. (O duduitură puternică a pereţilor.) 2. bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie …   Dicționar Român

  • durăt — DÚRĂT s. v. bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătu ră, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, tunet, vuiet. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dúrăt …   Dicționar Român

  • sunet — SÚNET, sunete, s.n. 1. Vibraţie a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche. ♢ Sunet asociat = semnal de frecvenţă audio care însoţeşte imaginea de televiziune. Sunet complex = sunet compus din mai multe sunete pure.… …   Dicționar Român

  • trăsnet — TRẮSNET, trăsnete, s.f. Descărcare electrică, însoţită de o lumină vie şi de un zgomot puternic, care are loc între doi nori sau între un nor şi pământ sau obiecte de pe pământ. ♢ expr. A rămâne ca lovit de trăsnet = a încremeni, a înlemni (de… …   Dicționar Român

  • trăsnitură — TRĂSNITÚRĂ, trăsnituri, s.f. Zgomot produs de trăsnet; bubuitură. – Trăsni1 + suf. tură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TRĂSNITÚRĂ s. 1. v. trăsnet. 2. v. bubuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  trăsnitúră s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”