bruia

bruia
BRUIÁ, bruiez, vb. I. tranz. A perturba recepţia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. [pr.: bru-ia] – Din fr. brouiller.
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

bruiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. bruiéz, 3 sg. şi pl. bruiáză, 1 pl. bruiém (sil. -iem); conj. prez. 3 sg. şi pl. bruiéze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A BRU//IÁ bruiaiéz tranz. (recepţia unor emisiuni radiofonice sau a unor semnale electromagnetice) A perturba prin producerea unor semnale parazite cu lungime de undă identică. [Sil. bru-ia] /<fr. brouiller
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

BRUIÁ vb. I. tr. A perturba recepţionarea undelor electromagnetice. [pron. bru-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. brouiller].
Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN

BRUIÁ vb. tr. a perturba o audiţie radiofonică. (< fr. brouiller)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • bruiá — vb. (sil. ia), ind. prez. 1 sg. bruiéz, 3 sg. şi pl. bruiázã, 1 pl. bruiém (sil. iem); conj. prez. 3 sg. şi pl. bruiéze …   Romanian orthography

  • bruiere — BRUIÉRE s.f. Acţiunea de a bruia. [pr.: bru ie ] – v. bruia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRUIÉRE s. v. bruiaj. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bruiére s. f. (sil. bru ie ) …   Dicționar Român

  • bruiaj — BRUIÁJ s.n. Faptul de a bruia. [pr.: bru iaj] – Din fr. brouillage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRUIÁJ s. (FIZ.) bruiere. (bruiajul unui post de radio.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  bruiáj s. n. (sil. iaj),… …   Dicționar Român

  • bruiat — BRUIÁT, Ă, bruiaţi, te, adj. (Despre posturi de radioemisie) Perturbat prin zgomote. [Pt.: bru iat] – v. bruia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bruiát adj. m. (sil. bru iat), pl. briáţi; f. sg. bruiátă …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”