broşă

BRÓŞĂ, broşe, s.f. 1. Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de haină etc. 2. Unealtă de aşchiere cu tăişuri multiple, folosită la prelucrarea suprafeţei (interioare sau exterioare) a unor piese metalice. – Din fr. broche.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



bróşă s. f., g.-d. art. bróşei; pl. bróşe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BRÓŞ//Ă broşăe f. 1) Bijuterie, prevăzută cu un ac pentru a putea fi fixată la o haină (rochie, bluză etc.). 2) Unealtă cu care se prelucrează suprafeţele pieselor metalice. 3) med. Tijă specială, folosită în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. [G.-D. broşei] /<fr. broche

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BRÓŞĂ s.f. 1. Bijuterie pe care femeile o poartă prinsă într-un ac la rochie, la şal etc. 2. Unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare. ♦ Schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie. ♦ Tijă folosită în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. 3. Unealtă folosită la maşina de broşat. [< fr. broche].

Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN



BROŞĂ s. f. 1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc. 2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare. ♢ schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie. 3. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. 4. unealtă folosită la maşina de broşat. (< fr. broche)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN