brotãcél — s. m., pl. brotãcéi, art. brotãcéii … Romanian orthography
brotac — BROTÁC, brotaci, s.m. (zool.) Broatec. – Probabil refăcut din brotăcel (după modelul lui gândac – gândăcel etc.). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BROTÁC s. 1. v. brotăcel. 2. broască. 3. călcâi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
florinte — FLORÍNTE, florinţi, s.m. Pasăre mică cu ciocul gros şi roşiatic, cu penele măslinii şi cu bărbia şi guşa gălbui; florean, brotăcel (Carduelis chloris chloris). – et. nec. Trimis de LauraGellner, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 FLORÍNTE s. (ornit.;… … Dicționar Român
răcănel — RĂCĂNÉL, răcănei, s.m. (zool.; reg.) Brotăcel. – Răcăni + suf. el. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂCĂNÉL s. v. broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
broască — BROÁSCĂ s. 1. (zool.; Rana esculenta) (Ban.) mioarcă. 2. broască de iarbă (Hyla arborea) v. brotăcel. 3. (bot.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba soacrei, palmă cu spini. 4. (bot.) broasca apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) paşă. 5. (tehn.)… … Dicționar Român
broatec — BROÁTEC, broateci, s.m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu perniţe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea). – lat. brotachus. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BROÁTEC s. v.… … Dicționar Român
brotan — BROTÁN, brotani, s.m. (reg.) Broatec. – Brot[ac] + suf. an. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BROTÁN s. v. broască de iarbă, broască ver de, broatec, brotac, brotăcel, buratic. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime brotán s … Dicționar Român
buratic — BURÁTIC, buratici, s.m. (reg.) Broatec. [var.: burátec s.m.] – Contaminare între bură şi broatec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BURÁTIC s. v. brotăcel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime burátic s … Dicționar Român
floare — FLOÁRE, flori, s.f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată şi care are de obicei o corolă frumoasă şi variat colorată. ♢ (La sg. cu înţeles colectiv) Salcâmi plini de floare. ♢ loc. adj. În floare = (despre plante)… … Dicționar Român
păcănel — păcănél, éa, păcănéi, éle, s.m. şi f. pl. (reg.) 1. (s.m.) brotăcel. 2. (s.f. pl.) cele două beţe de la războiul de ţesut, cu capetele legate de câte o iţă şi cu mijlocul de prăjină. Trimis de blaurb, 28.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
