ţãrmurí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ţãrmurésc, imperf. 3 sg. ţãrmureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ţãrmureáscã … Romanian orthography
canal — CANÁL, (1) canaluri, (1, 2, 3) canale, s.n. 1. Albie artificială sau amenajată care leagă între ele două mări, două fluvii, un râu cu un lac etc. şi care serveşte la navigaţie, la irigări sau la construcţii hidrotehnice. ♦ Curs de apă îndiguit şi … Dicționar Român
ţărm — ŢĂRM, ţărmuri, s.n. Fâşie de pământ de a lungul unei ape mari; p. ext. regiune de lângă o apă mare. ♦ fig. Tărâm, ţinut, meleag. [var.: (înv.) ţắrmur, ţắrmure s.n.] – Din ţărmur (înv., probabil < lat.). Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
dalmatic — DALMÁTIC, Ă, dalmatici, ce, adj. Care aparţine Dalmaţiei, privitor la această regiune. ♢ Ţărm dalmatic = ţărm format din pătrunderea apelor mării printre culmile paralele cu linia litorală a unor regiuni muntoase; ţărm de canale. – Din fr.… … Dicționar Român
labru — LÁBRU, labri, s.m. Peşte marin comestibil care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (Labrus). – Din fr. labre. Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 lábru s. m. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic LÁBRU s.m.… … Dicționar Român
manglier — MANGLIÉR, manglieri, s.m. Copac răşinos subtropical sau tropical care creşte în apa sărată a mării de la ţărm. [pr.: gli er] – Din fr. manglier. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mangliér s. m. (sil. gli er), pl. mangliéri Trimis de… … Dicționar Român
ţãrm — s. n., pl. ţärmuri … Romanian orthography
acosta — ACOSTÁ, acostez, vb. I. 1. intranz. A apropia o navă de o altă navă, de ţărm, de chei etc. 2. tranz. fig. A opri pe cineva din drum şi a i se adresa (în mod supărător); a agăţa. – Din fr. accoster. Trimis de ana zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
crestat — CRESTÁT1 s.n. Faptul de a (se) cresta. – v. cresta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CRESTÁT2, crestaţi, s.m. (zool.; glumeţ) Cocoş. – Din creastă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CRESTÁT3, Ă, crestaţi, te … Dicționar Român
delimita — DELIMITÁ, delimitez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. Trimis de abis, 23.06.2004. Sursa: DEX 98 DELIMITÁ vb. 1. a circumscrie, a demarca, a hotărnici, a… … Dicționar Român