ţunţurliu

ţunţurliu
ţunţurlíu adj. m., f. ţunţurlíe; pl. m. şi f. ţunţurlíi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ţunţurlíu, -íe, adj. (reg.) ţanţoş, ţonţoroi.
Trimis de blaurb, 24.03.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • ţonţoroi — ŢONŢORÓI s.n. v. tontoroi. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ţonţorói adj. (reg. şi fam.) ţanţoş, ţunţurliu. Trimis de blaurb, 24.03.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ţuţ — ŢUŢ, ţuţuri, s.n. (reg.) 1. Proeminenţă sau excrescenţă cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne ţuţ = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – et. nec. Trimis de laura tache, 05.02.2003. Sursa: DEX 98  ţuţ s. n., pl. ţúţuri Trimis de siveco, 10 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”