- ţigănie
- ŢIGĂNÍE, ţigănii, s.f. 1. Totalitatea ţiganilor care locuiesc la un loc; ţigănime; p. ext. cartier într-o localitate în care locuiesc ţigani. 2. fig. Faptă, manieră condamnabilă. 3. fig. Gălăgie, hărmălaie, scandal. – Ţigan + suf. -ie.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ŢIGĂNÍE s. 1. v. ţigănime. 2. v. hărmălaie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeŢIGĂNÍE s. v. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeţigăníe s. f., art. ţigănía, g.-d. art. ţigăníei; (cartiere, fapte) pl. ţigăníi, art. ţigăníileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŢIGĂNÍ//E ţigăniei f. 1) Mahala locuită de ţigani. 2) fig. Gălăgie mare. 3) peior. Comportare care denotă lipsă de politeţe, de tact. 4) v. ŢIGĂNIME. [G.-D. ţigăniei] /ţigan + suf. ţigănieieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.