- şutili
- ŞUTILÍ vb. v. ademeni, amăgi, flata, încânta, înşela, linguşi, măguli, minţi, momi, păcăli, prosti, purta, trişa.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşutilí, şutilésc, vb. IV (înv. şi reg.) 1. a măguli, a linguşi; a amăgi; a înşela (cu promisiuni). 2. A mângâia, a dezmierda.Trimis de blaurb, 01.03.2007. Sursa: DARşutilí (-lésc, -ít), vb. – A linguşi, a se băga pe sub pielea cuiva. – var. şuteli, şutuli. Origine incertă este cuvîntul înv. (sec. XVI), care se mai foloseşte încă; pare der. din sl. šutiti "a glumi", cf. ceh. šutiti "a glumi", rus. šutitĭ, cu suf. expresiv -li (cf. şotie). Legătura semantică este evidentă, cf. burla "glumă" şi "înşelare", chanza "glumă" şi "viclenie" etc. Rezultatul iniţial trebuie să fie şuti, după cum se vede din der. şuteală, s.f. (linguşeală, înşelătorie faţă de), şulititură, s.f. (înv., linguşeală, periere). Dacă această ipoteză este exactă, atunci şuti, vb. (a fura) cuvînt de arg., mu poate fi decît acelaşi termen; explicaţia prin intermediul ţig. šau-, participiul šuto "a pune" (Graur 109; Vasiliu, GS, VII, 127; Juilland 177) nu pare suficientă şi oricum nu l-ar explica pe Coresi. – Der. şuţ, s.m. (hoţ); şuteală, s.f. (furt); şutitor, s.m. (hoţ).Trimis de blaurb, 14.02.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.