- şugubăţ
- ŞUGUBẮŢ, -EÁŢĂ, şugubeţi, -e, adj. 1. Glumeţ, hazliu; poznaş. 2. (înv.) Primejdios; înşelător, amăgitor. [var.: şugubéţ, -eáţă adj.] – Din sl. dušegubĩcĩ.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98ŞUGUBĂŢ adj. v. glumeţ, hazliu, poznaş, vesel.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeŞUGUBĂŢ s., adj. v. asasin, criminal, omorî-tor, ucigaş.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşugubăţ adj. m., pl. şugubéţi; f. sg. şugubeáţă, pl. şugubéţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞUGUB//ẮŢ şugubăţeáţă (şugubăţéţi, şugubăţéţe) 1) Care şuguieşte; care este bun de glume; plin de haz. 2) fig. rar Care induce în eroare; amăgitor; înşelător; iluzoriu. /<sl. dušegubiciTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXşugubắţ (-eáţă), adj. – 1. Asasin. – 2. Periculos. – 3. Poznaş. sl. dušegubĭcĭ (Şeineanu, Semasiol., 216; Tiktin), cf. deşugubină, apropiat prin etimologie populară de a şugui "a glumi".Trimis de blaurb, 02.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.