- briliantin
- BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (înv.) Care străluceşte ca briliantul (1).[pr.: -li-an-] – Din briliant.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98briliantín adj. m. (sil. -li-an-), pl. briliantíni; f. sg. briliantínă, pl. briliantíneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBRILIANTÍN briliantină (briliantini, briliantine) înv. Care are strălucire de diamant; strălucitor ca diamantul. [Sil. -li-an-] /Din briliantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.