- şterţ
- ŞTERŢ, şterţuri, s.n. (reg.) 1. Băţ mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. 2. Fitil pentru opaiţ făcut din cârpă; p. ext. opaiţ. ♦ Lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiţ, folosită în trecut. – Din germ. Sterz.Trimis de LauraGellner, 03.05.2004. Sursa: DEX '98ŞTERŢ s. v. feştilă, fitil, opaiţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşterţ s. n., pl. ştérţuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficşterţ1, ştérţuri, s.n. (reg.) 1. băţ mai gros la un capăt, cu care se mestecă zerul şi laptele în care s-a pus cheag. 2. fitil pentru opaiţ făcut din cârpă; opaiţ. 3. lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiţ, folosită în trecut; lampa minerului. 4. băţ cu pămătuf la un capăt, folosit pentru a curăţa vatra cuptorului sau coşul casei. 5. mătură uzată. 6. făcăleţ de mestecat mămăliga. 7. (în forma: ştearţ) candelă. 8. felinar portativ. 9. (în forma: ştiarţ) flacără. 10. fitil, feştilă.Trimis de blaurb, 21.02.2007. Sursa: DARşterţ2, ştérţuri, s.n. şi şterţi, s.m. (reg.) 1. (s.n.) basma, broboadă. 2. (s.n.) cârpă de şters. 3. (s.m.) bărbat uşuratic.Trimis de blaurb, 21.02.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.