şpaclu

şpaclu
ŞPÁCLU, şpacluri, s.n. Unealtă formată dintr-o lamă triunghiulară de oţel cu mâner de lemn, folosită la netezit sau la răzuit tencuiala, chitul etc. – Din germ. Spachtel.
Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX '98

şpáclu s. n. (sil. -clu), art. şpáclul; pl. şpácluri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŞPÁCLU şpacluri n. Unealtă formată dintr-o lamă de oţel, cu mâner de lemn, folosită la şpăcluit. /<germ. Spachtel
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ŞPÁCLU s.n. Unealtă formată dintr-o lamă triunghiulară de oţel, cu care se răzuieşte tencuiala, chitul etc. [< germ. Spachtel].
Trimis de LauraGellner, 27.05.2007. Sursa: DN

ŞPÁCLU s. n. unealtă, lamă triunghiulară de oţel, cu care se răzuieşte tencuiala, chitul etc. (< germ. Spachtel)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • şpáclu — s. n. (sil. clu), art. şpáclul; pl. şpácluri …   Romanian orthography

  • şpăclui — ŞPĂCLUÍ, şpăcluiesc, vb. IV. tranz. A aplica, a răzui, a netezi cu şpaclul un strat subţire de ipsos, de chit etc. – Şpaclu + suf. ui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  şpăcluí vb. (sil. clu ), ind. prez. 1 sg. şi 3 …   Dicționar Român

  • şpăcluială — ŞPĂCLUIÁLĂ, şpăcluieli, s.f. 1. Faptul de a şpăclui. 2. Strat subţire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu ajutorul şpaclului. [pr.: clu ia ] – v. şpăclui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”