- şpăcluială
- ŞPĂCLUIÁLĂ, şpăcluieli, s.f. 1. Faptul de a şpăclui. 2. Strat subţire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu ajutorul şpaclului. [pr.: -clu-ia-] – v. şpăclui.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ŞPĂCLUIÁLĂ s. v. şpăcluire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşpăcluiálă s. f. (sil. -clu-), g.-d. art. şpăcluiélii; pl. şpăcluiéliTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞPĂCLU//IÁLĂ şpăcluialăiéli f. 1) v. A ŞPĂCLUI. 2) Strat subţire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu un şpaclu. [Sil. -clu-ia-] /v. a şpăcluiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.