- şovâlcăi
- ŞOVÂLCĂÍ, şovấlcăi, vb. IV. intranz. (reg.) A şchiopăta. – Şovâlc + suf. -ăi.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ŞOVÂLCĂÍ vb. v. şchiopăta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşovâlcăí vb., ind. şi conj. prez. 1 sg. şovâlcăi/şovâlcăiésc, imperf. 3 sg. şovâlcăiáTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ŞovÂlcĂ//Í şovâlcăiésc intranz. pop. A merge cu dificultate (şi făcând mişcări nefireşti) din cauza infirmităţii unui picior; a şontâcăi; a şchiopăta. /şovâlc + suf. şovâlcăiăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXşovâlcăí, şovâlcăi, vb. IV (reg. şi fam.) 1. a şchiopăta, a merge greu. 2. (despre obiecte) a se clătina; a sta să se răstoarne. 3. (în forma: şovâlcâi) a se legăna în vânt; a fâlfâi.Trimis de blaurb, 16.02.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.