- şerui
- ŞERUÍ, şeruiesc, vb. IV. tranz. A curăţa resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argăseală; a descărna. – Din germ. scharren.Trimis de LauraGellner, 28.04.2004. Sursa: DEX '98ŞERUÍ vb. v. descărna.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşeruí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şeruiésc, imperf. 3 sg. şeruiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şeruiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ŞERU//Í şeruiiésc tranz. (piei proaspat jupuite) A curăţa de resturile de carne (înainte de a le pune la dubit). /cf. sl. šarovatiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXşeruí, şeruiésc, vb. IV (înv.) 1. a zugrăvi, a picta; a desena. 2. a înfăţişa în scris.Trimis de blaurb, 07.02.2007. Sursa: DARşeruí (-ésc, -ít), vb. – A picta, a reprezenta. sl. šerovati "a colora" (Tiktin). sec. XVII, înv. – Der. şeruitură, s.f. (pictură; portret), înv.Trimis de blaurb, 06.12.2008. Sursa: DERşeruí (-uésc, -ít), vb. – A rade părul de pe o piele neargăsită. germ. scheeren.Trimis de blaurb, 06.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.