şerpesc

şerpesc: ŞERPÉSC, -EÁSCĂ, şerpeşti, adj. Care aparţine şarpelui, referitor la şarpe, ca de şarpe, în formă de şarpe. ♦ fig. (Despre ochi sau priviri) Ager, pătrunzător; p. ext. lipsit de sinceritate. ♦ fig. Rău, perfid, viclean, înveninat. – Şarpe + suf. -esc.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

şerpésc adj. m., f. şerpeáscă; pl. m. şi f. şerpéşti

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŞERP//ÉSC şerpesceáscă (şerpescéşti) l) Care este caracteristic pentru şerpi; de şarpe. 2) fig. (despre ochi sau despre privire) Care străbate în adâncime; pătrunzător; ager; săgetător. 3) fig. Care nu este sincer; nesincer. 4) fig. Care vădeşte răutate. /şarpe + suf. şerpescesc

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужен реферат?

burete — BURÉTE bureţi, s.m. 1. (bot.) Nume generic dat unor ciuperci; spongie. ♢ expr. (fam.) Doar n am mâncat bureţi = doar n am înnebunit! 2. (În sintagma) Burete de mare = (la pl.) Încrengătură de nevertebrate marine, fixate de stânci, cu formă… … Dicționar Român
şarpe — ŞÁRPE, şerpi, s.m. (La pl.) Ordin de reptile (veninoase şi neveninoase) lipsite de membre, cu corpul cilindric, adaptate la târâre prin mişcări ondulatorii; (şi la sg.) reptilă din acest ordin. ♢ Şarpe de casă = specie de şarpe neveninos, lung de … Dicționar Român
şerpiu — ŞERPÍU, ÍE, şerpii, adj. (Rar) Şerpesc. – Şarpe + suf. iu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 şerpíu adj. m., f. şerpíe; pl. m. şi f. şerpíi … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias