- şenilă
- ŞENÍLĂ, şenile, s.f. Bandă metalică continuă de rulare a unor vehicule, constituită din plăci metalice articulate între ele, înfăşurată peste roţile vehiculului situate pe aceeaşi parte, pentru a se obţine o suprafaţă mai largă de contact cu terenul şi o tracţiune mai mare decât a roţilor obişnuite în timpul deplasării. – Din fr. chenille.Trimis de LauraGellner, 28.04.2004. Sursa: DEX '98şenílă s. f., g.-d. art. şenílei; pl. şeníleTrimis de siveco, 28.06.2008. Sursa: Dicţionar ortograficŞenÍl//Ă şenilăe f. Organ de deplasare a unor vehicule (tancuri, tractoare etc.) constând dintr-o bandă metalică articulată, care per-mite circulaţia pe orice teren. /<fr. chenilleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXŞENÍLĂ s.f. (tehn.) Organ de rulare al unor vehicule, format dintr-o bandă metalică continuă care se înfăşoară peste roţi. [< fr. chenille].Trimis de LauraGellner, 27.05.2007. Sursa: DNŞENÍLĂ s. f. organ de rulare al unor autovehicule, dintr-o bandă metalică continuă care se înfăşoară peste roţi. (< fr. chenille)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.