- învăţătoresc
- învăţătorésc adj. m., f. învăţătoreáscă; pl. m. şi f. învăţătoréştiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
învăţătoresc
Look at other dictionaries:
învăţa — ÎNVĂŢÁ, învắţ, vb. I. 1. tranz. A transmite cuiva (sistematic) cunoştinţe şi deprinderi dintr un domeniu oarecare; a iniţia pe cineva într o meserie, ştiinţă, artă etc. 2. tranz. A sfătui, a povăţui pe cineva să facă ceva (arătându i cum să… … Dicționar Român
învăţătorime — ÎNVĂŢĂTORÍME s.f. Totalitatea învăţătorilor; mulţime de învăţători. – Învăţător + suf. ime. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNVĂŢĂTORÍME s. (pop. şi fam.) dăscălime. (Întreaga învăţătorime.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
