învoinţa

învoinţa
învoinţá vb. I (înv.) a da voie, a încuviinţa, a îngădui, a permite.
Trimis de blaurb, 21.06.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”