- înveşnici
- ÎNVEŞNICÍ, înveşnicesc, vb. IV. tranz. (înv.) A face ca ceva să devină veşnic, să dureze nelimitat; a eterniza, a perpetua. [var.: învecinicí vb. I] – În + veşnic.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNVEŞNICÍ vb. v. eterniza, imortaliza, per-petua.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînveşnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înveşnicésc, imperf. 3 sg. înveşniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înveşniceáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNVEŞNIC//Í înveşniciésc tranz. A face să dăinuiască la nesfârşit; a face să devină veşnic; a eterniza. /în + veşnicTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.