înveninătură

înveninătură
înveninătúră s.f. (înv. şi pop.) aprindere pătimaşă, amărâre, supărare mare.
Trimis de blaurb, 21.06.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”