însumare

însumare
ÎNSUMÁRE, însumări, s.f. Acţiunea de a însuma şi rezultatul ei. – v. însuma.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNSUMÁRE s. 1. totalizare. (În urma însumare datelor...) 2. cumulare, (rar) cumulaţie, sumaţie. (însumare tuturor factorilor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

însumáre s. f., g.-d. art. însumării; pl. însumări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNSUMÁRE s.f. Acţiunea de a însuma. [< însuma].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • gestaltism — GESTALTÍSM s.n. Teorie filozofică (filozofie) a formei potrivit căreia un tot fiind constituit din structuri perfect integrate are caracteristici proprii care nu rezultă din elementele lui constitutive, iar întregul nu poate fi considerat simpla… …   Dicționar Român

  • totalizare — TOTALIZÁRE, totalizări, s.f. Acţiunea de a totaliza şi rezultatul ei; adunare, însumare. – v. totaliza. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TOTALIZÁRE s. 1. adunare. 2. v. însumare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • aduna — ADUNÁ, adún, vb. I. 1. tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăştiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. tranz. A aduna din toate părţile; a strânge, a concentra. 3. tranz. A culege (alegând de ici şi de acolo). 4. tranz. A pune… …   Dicționar Român

  • complementar — COMPLEMENTÁR, Ă, complementari, e, adj. Care complineşte, care completează. ♢ Unghiuri complementare = unghiuri care, prin însumare, formează un unghi de 90°. Culori complementare = culori care, prin suprapunere, dau culoarea albă. [var.:… …   Dicționar Român

  • contor — CONTÓR, contoare, s.n. Aparat de măsurat cantitatea consumată de apă, de energie electrică, de gaze etc. într un anumit timp; ceas (3). – Din fr. comptoir, germ. Kontor. Trimis de IoanSoleriu, 08.12.2008. Sursa: DEX 98  CONTÓR s. 1. (tehn.) ceas …   Dicționar Român

  • cumulare — CUMULÁRE, cumulări, s.f. Acţiunea de a cumula şi rezultatul ei; cumulaţie. – v. cumula. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  CUMULÁRE s. 1. v. însumare. 2. v. cumul. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cumuláre s …   Dicționar Român

  • cumulaţie — CUMULÁŢIE, cumulaţii, s.f. (Rar) Cumulare. – Din lat. cumulatio, fr. cumulation. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  CUMULÁŢIE s. v. cumulare, însumare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cumuláţie s. f. (sil. ţi e) …   Dicționar Român

  • sumaţie — SUMÁŢIE, sumaţii, s.f. (biol.) Adiţie latentă. – Din fr. sommation (după sumă). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUMÁŢIE s. (fiziol.) adiţie latentă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  SUMÁŢIE s. v. cumulare, însumare …   Dicționar Român

  • transpoziţie — TRANSPOZÍŢIE, transpoziţii, s.f. (Rar) Transpunere. ♦ spec. (mat.) Permutare a două litere într o formulă. ♦ spec. Schimbare a poziţiei unor atomi sau a unor radicali dintr o moleculă a unei substanţe (care determină formarea unui nou compus). ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”