- transpoziţie
- TRANSPOZÍŢIE, transpoziţii, s.f. (Rar) Transpunere. ♦ spec. (mat.) Permutare a două litere într-o formulă. ♦ spec. Schimbare a poziţiei unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă a unei substanţe (care determină formarea unui nou compus). ♦ spec. Transcriere sau executare a unei compoziţii muzicale în altă tonalitate. – Din fr. transposition.Trimis de ionel_bufu, 24.03.2009. Sursa: DEX '98TRANSPOZÍŢIE s. v. transpunere.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetranspozíţie ş. f. (sil. mf. trans-) poziţieTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTRANSPOZÍŢIE s.f. Transpunere. ♦ (mat.) Permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul în celălalt), rămân neschimbate. ♦ (chim.) Schimbare a poziţiei unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă, pentru a forma un izomer. ♦ (muz.) Schimbarea tonalităţii unei compoziţii. [gen. -iei. / cf. fr. transposition, lat. transpositio].Trimis de LauraGellner, 15.06.2007. Sursa: DNTRANSPOZÍŢIE s. f. 1. transpunere. 2. (mat.) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate. 3. (chim.) schimbare a poziţiei unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer. 4. (muz.) transcriere sau executare a unei compoziţii în altă tonalitate decât cea iniţială. 5. (biol.) mişcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul. 6. problemă enigmistică, în schimbarea poziţiei părţilor componente ale unei şarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou. (< fr. transposition)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.