- înnodătură
- ÎNNODĂTÚRĂ, înnodături, s.f. Înnodare; nod; lucru înnodat. – Înnoda + suf. -ătură.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNNODĂTÚRĂ s. v. înnodare, legare, legat, nod.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînnodătúră s. f., g.-d. art. înnodătúrii; pl. înnodătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÎNNODĂTÚR//Ă înnodăturăi f. 1) Obiect înnodat. 2) Loc unde ceva este înnodat. /a înnoda + suf. înnodăturăăturăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.