- înhuma
- ÎNHUMÁ, înhumez, vb. I. tranz. (livr.) A înmormânta, a îngropa. – Din fr. inhumer, lat. inhumare.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98A înhuma ≠ a deshuma, a dezgropa, a dezmormânta, a exhumaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeÎNHUMÁ vb. v. înmormânta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînhumá vb., ind. prez. 1 sg. înhuméz, 3 sg. şi pl. înhumeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNHUM//Á înhumaéz tranz. A pune în mormânt (respectând anumite ritualuri); a înmormânta; a îngropa. /<fr. inhumer, lat. inhumareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÎNHUMÁ vb. I. tr. A îngropa, a înmormânta. [cf. fr. inhumer, lat. inhumare].Trimis de LauraGellner, 25.09.2006. Sursa: DNÎNHUMÁ vb. tr. a înmormânta. (< fr. inhumer, lat. inhumare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.