îngăduială

îngăduială
ÎNGĂDUIÁLĂ, îngăduieli, s.f. îngăduinţă. [pr.: -du-ia-] – Îngădui + suf. -eală.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNGĂDUIÁLĂ s. v. indulgenţă, îngăduinţă, îngăduire, toleranţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

îngăduiálă s. f., g.-d. art. îngăduiélii; pl. îngăduiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • îngăduinţă — ÎNGĂDUÍNŢĂ s.f. 1. Încuviinţare, permisiune, voie; indulgenţă, toleranţă, îngăduială, îngăduire. ♦ Înţelegere, bunăvoinţă reciprocă. 2. (fam., rar) Păsuire, răgaz. – Îngădui + suf. inţă. Trimis de valeriu, 20.10.2008. Sursa: DEX 98  Îngăduinţă ≠ …   Dicționar Român

  • îngădui — ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviinţa, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a l lăsa să... ♦ refl. recipr. (pop.) A se învoi, a se înţelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. tranz. şi intranz.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”