înghionti

înghionti
ÎNGHIONTÍ, înghiontesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. A (se) lovi cu cotul sau cu pumnul, a(-şi) da ghionţi; a (se) ghionti. [var.: înghioldí vb. IV] – În + ghionti.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNGHIONTÍ vb. v. îmbrânci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înghiontí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înghiontésc, imperf. 3 sg. înghionteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înghionteáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNGHIONT//Í înghiontiésc tranz. A atinge, dând ghiont; a lovi uşor (pentru a semnaliza ceva); a îmboldi. /în + a ghionti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNGHIONT//Í mă înghiontiésc intranz. A face (concomitent) schimb de ghionturi (unul cu altul). /în + a ghionti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • popândi — POPÂNDÍ vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti. Trimis de siveco, 09.03.2009. Sursa: Sinonime  popândí, popândésc, vb. IV (reg.) 1. a îmbrânci, a înghionti. 2. (refl.) a şi părăsi familia, locul de naştere sau reşedinţa; a… …   Dicționar Român

  • înghioldi — ÎNGHIOLDÍ vb. IV. v. înghionti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNGHIOLDÍ vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  înghioldí vb., ind …   Dicționar Român

  • înghiontire — ÎNGHIONTÍRE, înghiontiri, s.f. Acţiunea de a (se) înghionti şi rezultatul ei; înghionteală. [var.: înghioldíre s.f.] – v. înghionti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNGHIONTÍRE s. v. îmbrâncire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • blendi — BLENDÍ vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • blendisi — BLENDISÍ vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti. Trimis de siveco, 18.11.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • brânci — BRÂNCÍ1, brâncesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. (reg.) A (se) îmbrânci. – Din brâncă2. Trimis de valeriu, 04.01.2008. Sursa: DEX 98  BRẤNCI2 s.m. v. brâncă2. Trimis de valeriu, 04.01.2008. Sursa: DEX …   Dicționar Român

  • brâncă — BRẤNCĂ1 s.f. 1. Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare şi apariţia unor pete violacee. 2. (pop.) Erizipel. 3. Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în …   Dicționar Român

  • buşi — BUŞI1 s.m. pl. (În expr.) În patru buşi = în patru labe. De a buşilea = pe brânci. [Formă gramaticală: (în expr.) buşilea] – Din buşi2. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BUŞÍ2, buşesc, vb. IV. tranz. şi intranz. A l …   Dicționar Român

  • coti — COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcţia, a face un cot (I 2); (despre fiinţe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ tranz. (Neobişnuit) A îndrepta în altă direcţie. ♦ tranz. A… …   Dicționar Român

  • dupăcit — DUPĂCÍ vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti. Trimis de siveco, 17.03.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”