realizare — REALIZÁRE, realizări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) realiza şi rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire. 2. Lucru realizat. ♦ Creaţie. [pr.: re a ] – v. realiza. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 REALIZÁRE s. 1. v. executare. 2. v. creare … Dicționar Român
făurire — FĂURÍRE s.f. Acţiunea de a făuri şi rezultatul ei; creare, înfăptuire, construire. [pr.: fă u ] – v. făuri. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FĂURÍRE s. 1. creare, înfăptuire, întemeiere, reali zare. (făurire unui stat naţional… … Dicționar Român
lucrare — LUCRÁRE, lucrări, s.f. 1. Acţiunea de a lucra şi rezultatul ei; muncă, activitate. ♢ expr. A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică. ♦ (înv.) Muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva. ♦ (concr.) Lucru realizat printr o… … Dicționar Român
îndeplinire — ÎNDEPLINÍRE, îndepliniri, s.f. Acţiunea de a îndeplini şi rezultatul ei; înfăptuire, executare; realizare. – v. îndeplini. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Îndeplinire ≠ neîndeplinire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
concomitenţă — CONCOMITÉNŢĂ, concomitenţe, s.f. Simultaneitate a două sau mai multe lucruri; coexistenţă. – Din fr. concomitance. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONCOMITÉNŢĂ s. 1. coexistenţă, paralelism, simultaneitate, sincronism.… … Dicționar Român
creare — CREÁRE, creări, s.f. Acţiunea de a crea; întemeiere, înfiinţare; inventare. [pr.: cre a ] – v. crea. Trimis de LauraGellner, 05.09.2008. Sursa: DEX 98 CREÁRE s. 1. v. inventare. 2. v. făurire. 3. (bis.) facere, zidire, ( … Dicționar Român
executare — EXECUTÁRE, executări, s.f. Acţiunea de a (se) executa şi rezultatul ei; îndeplinire, execuţie. ♢ Executarea bugetului = adunarea veniturilor unui buget şi folosirea acestora pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în buget. ♦ Îndeplinire a unei… … Dicționar Român
fapt — FAPT, fapte şi (4) fapturi, s.n. 1. Întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate. Fapt istoric. ♢ loc. adv. şi adj. De (sau în) fapt = (care este) în realitate, efectiv. ♢ expr. Fapt e că... = nu e mai puţin adevărat că...,… … Dicționar Român
isprăvi — ISPRĂVÍ, isprăvesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A duce sau a ajunge până la sfârşit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârşi, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza. ♢ loc. adv. Pe isprăvite = aproape de sfârşit, pe… … Dicționar Român
manifestare — MANIFESTÁRE, manifestări, s.f. Acţiunea de a (se) manifesta şi rezultatul ei. 1. Exteriorizare (prin vorbe, fapte, acţiuni) a gândurilor, sentimentelor, personalităţii etc. cuiva. 2. (De obicei la pl.) Acţiune, fapt prin care cineva sau ceva îşi… … Dicționar Român
