- înfrunţeală
- înfrunţeálă s.f. (reg., înv.) lucrare începută, dar neterminată; înfrunţitură.Trimis de blaurb, 13.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
frunte — FRÚNTE, frunţi, s.f. 1. (La oameni) Partea superioară a feţei, formată din osul frontal, cuprinsă între sprâncene şi păr şi mărginită lateral de tâmple; (la animale) partea dinainte a capului, imediat deasupra ochilor. 2. Cap; faţă, chip. 3. fig … Dicționar Român
înfrunţitură — înfrunţitúră s.f. (reg., înv.) lucrare începută, dar neterminată; înfrunţeală. Trimis de blaurb, 13.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român