desfrunzi — DESFRUNZÍ, desfrunzesc, vb. IV. refl. (Despre copaci sau despre pădure) A şi pierde frunzele. ♦ tranz. A despuia de frunze. – Des1 + [în]frunzi. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A desfrunzi ≠ a înfrunzi Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
înfrunzire — ÎNFRUNZÍRE, înfrunziri, s.f. Acţiunea de a înfrunzi şi rezultatul ei. – v. înfrunzi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNFRUNZÍRE s. înverzire. (înfrunzire copacilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime înfrunzíre s. f … Dicționar Român
înverzi — ÎNVERZÍ, înverzesc, vb. IV. 1. tranz. A colora în verde; a păta, a murdări cu verde. 2. intranz. şi refl. A deveni, a se face verde. ♦ intranz. (Despre arbori; la pers. 3) A înfrunzi; (despre natură sau locuri din natură) a se acoperi cu verdeaţă … Dicționar Român
cauliflor — CAULIFLÓR, Ă adj. (Despre flori) Care sunt înserate direct pe tulpină sau pe ramuri; (despre arbori) care mai întâi înfloreşte şi apoi înfrunzeşte. [pron. ca u . / < fr. cauliflore]. Trimis de LauraGellner, 06.12.2004. Sursa: DN CAULIFLÓR, Ă … Dicționar Român
frunză — FRÚNZĂ, frunze, s.f. 1. Organ principal al plantei, care îi serveşte la respiraţie, la transpiraţie şi la asimilaţie, format, de obicei, dintr o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr o codiţă (peţiol). ♢ loc. adv. Ca frunza şi ca iarba =… … Dicționar Român
vlăstări — vlăstărí vb., ind. prez. 3 sg. vlăstăréşte Trimis de siveco, 01.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic vlăstărí, pers. 3 sg. vlăstăréşte, vb. IV (pop.) 1. a răsări, a încolţi, a da lăstari, a înfrunzi … Dicționar Român
înfrunzit — ÎNFRUNZÍT, Ă, înfrunziţi, te, adj. Căruia i a dat frunza, plin de frunze. – v. înfrunzi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Înfrunzit ≠ desfrunzit Trimis de siveco, 01.04.2009. Sursa: Antonime ÎNFRUNZÍT adj. înverzit. (Copaci… … Dicționar Român
