febril — FEBRÍL, Ă, febrili, e, adj. 1. (med.) Care se manifestă prin febră (1), cu febră. Stare febrilă. 2. fig. (Adesea adverbial) încordat, înfrigurat, agitat; intens, viu. Aşteptare febrilă. Muncă febrilă. – Din fr. fébrile, lat. febrilis. Trimis de… … Dicționar Român
încordat — ÎNCORDÁT, Ă, încordaţi, te, adj. 1. Care se află în stare de tensiune. ♦ fig. Care vădeşte, exprimă o stare de tensiune, de încordare. ♦ fig. Concentrat, atent, vigilent; înfrigurat, febril. 2. (Despre arcuri) Cu coarda întinsă. ♦ (Despre… … Dicționar Român
frig — FRIG, (2) friguri, s.n. 1. Temperatură scăzută a mediului ambiant, care dă senzaţia de rece. ♦ Senzaţie de rece provocată de temperatura joasă a mediului. 2. (La pl.) Temperatură ridicată a unui bolnav; tremur cauzat de senzaţia de rece, care… … Dicționar Român
friguros — FRIGURÓS, OÁSĂ, friguroşi, oase, adj. 1. (Despre locuinţe) Care se încălzeşte greu şi insuficient, care nu păstrează căldura, care nu apără de frig. ♦ Care are o temperatură scăzută, care răspândeşte frig; rece. 2. (Despre fiinţe) Care rezistă… … Dicționar Român
moarte — MOÁRTE, morţi, s.f. 1. Încetare a vieţii, oprire a tuturor funcţiilor vitale, sfârşitul vieţii; răposare; deces. ♢ loc. adj. Fără (de) moarte = a) veşnic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ♢ De moarte = a) loc. adj.… … Dicționar Român
nerăbdător — NERĂBDĂTÓR, OÁRE, nerăbdători, oare, adj. 1. Care nu are răbdare: impacient; p. ext. care nu poate să se stăpânească; iritabil, nervos. 2. Care este cuprins de nerăbdare să facă sau să termine ceva, care doreşte, aşteaptă cu înfrigurare ceva sau… … Dicționar Român
