frică — FRÍCĂ, (rar) frici, s.f. Stare de adâncă nelinişte şi tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoşare. ♢ loc. adj. Fără frică = neînfricat; curajos. ♢ loc. adv. Cu frică = cu teamă, temându se. Fără (nici… … Dicționar Român
neînfricare — NEÎNFRICÁRE s.f. Lipsă de teamă; vitejie, curaj, îndrăzneală. – Ne + înfricare (rar frică < înfrica). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEÎNFRICÁRE s. 1. v. curaj. 2. v. vitejie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… … Dicționar Român
încrâncena — ÎNCRÂNCENÁ, încrấncen, vb. I. refl. A se înfiora, a se îngrozi, a i se încreţi cuiva carnea de frică, de scârbă, de mânie; a se crâncena. [prez. ind. şi: încrâncenez. var.: (reg.) încrânciná, vb. I] – În + crâncen. Trimis de valeriu, 25.04.2003.… … Dicționar Român
înfricat — ÎNFRICÁT, Ă, înfricaţi, te, adj. (reg.) Înfricoşat. – v. înfrica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNFRICÁT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoşat, îngrozit, înspăimân tat, zguduit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
înfricoşa — ÎNFRICOŞÁ, înfricoşez, vb. I. refl. şi tranz. A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de frică; a (se) înspăimânta; a (se) îngrozi, a se înfrica. – În + fricos. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNFRICOŞÁ vb. v. îngrozi.… … Dicționar Român
îngrozi — ÎNGROZÍ, îngrozesc, vb. IV. tranz. şi refl. A produce sau a simţi spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoşa. – În + groază. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNGROZÍ vb. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se… … Dicționar Român