- înfira
- ÎNFIRÁ, înfír, vb. I. tranz. (Rar) 1. A coase sau a broda cu fir. 2. A depăna fire toarse. – În + fir.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNFIRÁ vb. v. înşira, înşirui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînfirá vb., ind. prez. 1 sg. înfír, 3 sg. şi pl. înfírăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNFIRÁ înfír tranz. 1) rar (băsmăli, cămăşi, bluze) A broda cu fir. 2) (fire toarse) A înfăşura pe un mosor sau a face ghem; a depăna. /în + firTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXînfirá, înfiréz, vb. I (reg., înv.) 1. a pune în fir mărgelele; a înşira. 2. a coase cu fir, a broda cu fir. 3. a băga aţa în ac.Trimis de blaurb, 12.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.