îndulcitor

ÎNDULCITÓR, -OÁRE, îndulcitori, -oare, adj. (reg.) Care îndulceşte. ♦ fig. Care desfată, satisface. – Îndulci + suf. -tor.

Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98



îndulcitór adj. m., pl. îndulcitóri; f. sg. şi pl. îndulcitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÎNDULCIT//ÓR îndulcitoroáre (îndulcitoróri, îndulcitoroáre) 1) Care îndulceşte; cu proprietatea de a îndulci. 2) fig. Care produce plăcere deosebită; în stare să desfete simţurile; desfătător; încântător. /a îndulci + suf. îndulcitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX