- încăpăţina
- ÎNCĂPĂŢINÁ vb. I. v. încăpăţâna.Trimis de valeriu, 06.01.2009. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
căpăţână — CĂPĂŢẤNĂ, căpăţâni, s.f. 1. Cap de animal mort sau tăiat pentru consum. 2. Cap de om mort desprins de trup; craniu. ♦ (ir.) Cap (mare) de om. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpăţână de varză … Dicționar Român
obstina — OBSTINÁ, obstinez, vb. I. refl. (livr.) A se încăpăţâna, a se îndârji. – Din fr. obstiner. Trimis de oprocopiuc, 05.05.2004. Sursa: DEX 98 OBSTINÁ vb. v. încăpăţâna, îndărătnici, îndârji, înverşuna. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
stărui — STĂRUÍ, stắrui, vb. IV. intranz. 1. A ruga insistent şi în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista. 2. A rămâne statornic, neclintit (într o acţiune, într un sentiment, într o hotărâre etc.); a persevera, a persista. ♦ A… … Dicționar Român
încăpăţâna — ÎNCĂPĂŢÂNÁ, încăpăţânez, vb. I. refl. A stărui cu îndârjire într o comportare voluntară, fără a ţine seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiţiona într o atitudine, pentru o idee etc. [var.: (reg.) încăpăţiná vb. I] … Dicționar Român
îndărăt — ÎNDĂRẮT adv. I. 1. În spate, în urmă, înapoi. ♢ expr. (De a) îndărătele(a) = a) cu spatele înainte; b) pe dos. 2. La locul de provenienţă, în locul unde a fost înainte. 3. (În expr.) A da îndărăt = a) a regresa; b) (despre lucruri) a restitui. A… … Dicționar Român
ţinea — ŢINEÁ vb. II. v. ţine. Trimis de valeriu, 12.11.2007. Sursa: DEX 98 ţineá ( n, nút), vb. – 1. A avea ceva în mînă şi a nu lăsa să scape, a menţine, a susţine. – 2. A păzi, a conserva. – 3. A suporta, a rezista. – 4. A purta. – 5. A poseda, a… … Dicționar Român