încununare

încununare
ÎNCUNUNÁRE, încununări, s.f. Acţiunea de a încununa şi rezultatul ei; fig. ducere la bun sfârşit, desăvârşire. – v. încununa.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCUNUNÁRE s. 1. încoronare. (încununare cuiva cu flori.) *2. (fig.) încoronare. (încununare operei sale.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

încununáre s. f., g.-d. art. încununării; pl. încununări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • coroană — COROÁNĂ, coroane, s.f. 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori şi frunze, cu care se încununează capul; cunună. ♦ fig. Încununare. ♦ Cunună de flori sau de frunze (naturale sau artificiale) care se depune ca omagiu la mormântul cuiva. 2.… …   Dicționar Român

  • încoronare — ÎNCORONÁRE, încoronări, s.f. Acţiunea de a (se) încorona. – v. încorona. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCORONÁRE s. 1. v. încununare. *2. (fig.) încu nunare. (încoronare operei sale.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”