încropí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încropésc, imperf. 3 sg. încropeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. încropeáscã … Romanian orthography
înjgheba — ÎNJGHEBÁ, înjghebez, vb. I. tranz. A alcătui, a face ceva (la repezeală, improvizând din materiale puţine, întâmplătoare şi disparate); a înfiripa. ♦ p. gener. A construi, a întemeia. ♦ A face rost de...; a încropi. [prez. ind. şi: înjghéb] – În… … Dicționar Român
bucată — BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr un corp solid, dintr un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin de drum , de cale sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin de vreme , de … Dicționar Român
crop — s.n. (reg.; despre lichide, în expr.) A da în crop = a începe să se încălzească, a se încropi; a da în fiert. – Din uncrop. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 crop s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ocropi — ocropí, ocropésc, vb. IV (înv.) a uda, a stropi. Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DAR ocropí ( pésc, ít), vb. – A uda, a stropi. sl. okropiti (Tiktin), cf. încropi, uncrop. sec. XVII, înv. Trimis de blaurb, 14.06.2 … Dicționar Român
uncrop — UNCRÓP, uncropuri, s.n. (pop.) 1. Apă clocotită. 2. Băutură alcoolică fierbinte care se serveşte la ospăţul de la casa mirelui a doua zi după cununie; ospăţul şi datinile obişnuite în această zi. – Din sl. ukropŭ. Trimis de valeriu, 11.10.2007.… … Dicționar Român
împielma — împielmá, împiélm, vb. I (reg.) 1. a învăli aluatul de pâine cu pielm (făină de grâu); pielmui. 2. a amesteca făină de grâu cu mălai, pentru ca pâinea să fie mai dulce. 3. (fig.) a uni, a închega, a lega, a întări. 4. a încălzi puţin apa; a… … Dicționar Român
închelbăra — ÎNCHELBĂRÁ vb. v. aduna, închipui, încropi, înfiripa, înjgheba, întruni, reuni, strânge. Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
închipa — ÎNCHIPÁ vb. v. închipui, încropi, înfiripa, înjgheba, întruchipa, reprezenta, sim boliza. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
înciocăla — ÎNCIOCĂLÁ, înciocălez, vb. I. tranz. (reg.) A lega laolaltă, a împreuna ceva. ♦ A aranja, a potrivi. – Probabil în + ciocălău. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNCIOCĂLÁ vb. v. închipui, încropi, înfiripa, înjgheba. Trimis de siveco … Dicționar Român
