Dicționar Român. 2013.
bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… … Dicționar Român
botos — BOTÓS, OÁSĂ, botoşi, oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare, în formă de bot (1). 2. fig. Bosumflat, supărat. 3. fig. (fam.) Obraznic, arogant. – Bot + suf. os. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 Botos ≠ voios zâmbăreţ Trimis de… … Dicționar Român
buză — BÚZĂ, buze, s.f. l. Fiecare dintre cele două părţi cărnoase care mărginesc gura şi acoperă dinţii. ♢ Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este uşor despicată (ca la iepure). ♢ expr. (fam.) A rămâne cu buzele umflate … Dicționar Român
turgid — turgíd adj. m., pl. turgízi; f. sg. turgídă, pl. turgíde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TURGÍD, Ă adj. (Liv.) Care este inflamat; plin cu un lichid; umflat. ♦ Bosumflat, supărat. [cf … Dicționar Român
îmbufnat — ÎMBUFNÁT, Ă, îmbufnaţi, te, adj. (fam.) Supărat, bosumflat. – v. îmbufna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Îmbufnat ≠ vesel, voios, zâmbăreţ, zâmbitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ÎMBUFNÁT adj. v. supărat … Dicționar Român
bosumfla — BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. refl. (fam.) A şi manifesta supărarea încruntându se şi strângând buzele; a se îmbufna. – et. nec. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 A se bosumfla ≠ a se înveseli, a se învioşa Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
buzău — BUZẮU adj. invar. (Rar, în expr.) A sta buzău = a sta bosumflat, îmbufnat. – Buză + suf. ău. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 buzău adj. invar. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
cosomor — cosomór adj. m. şi adv. (reg.) 1. (despre persoane) bosumflat, mânios; (despre timp) noros, întunecos. 2. adv. în expr.: apa stă cosomor pe vale (= stă baltă ...). Trimis de blaurb, 26.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
drâmboi — DRÂMBÓI1, drâmboaie, s.n. Drâmbă (mai mare). – Drâmbă + suf. oi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DRÂMBOÍ2, drâmboiesc, vb. IV. refl. (reg.) A şi manifesta supărarea, mânia; a boci în gură mare. – Din drâmbă. Trimis de… … Dicționar Român
drâmboiat — DRÂMBOIÁT adj. v. bosumflat, îmbufnat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
