- încinsătură
- încinsătúră s.f. (înv.) legătură (cu cingătoarea).Trimis de blaurb, 08.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cinge — cínge ( ng, ns), vb. 1. A încinge, a înfăşura. 2. A înconjura, a străjui. – var. încinge. Mr. ţingu, ţimşu, ţimtu, megl. (a)nţing. < lat. cĩngĕre (Puşcariu 821; Candrea Dens., 352; REW 1924; DAR); cf. it. (in)cingere, prov. (en)cenher, fr.… … Dicționar Român