închinătură

închinătură
închinătúră s.f. (înv.) închinare.
Trimis de blaurb, 08.06.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • închina — ÎNCHINÁ, închín, vb. I. 1. refl. A şi manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase, specifice fiecărui cult. ♦ (În biserica creştină) A şi face semnul crucii; p. ext. a se ruga. 2. refl. A se pleca (sau a şi pleca numai capul)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”