- închinătură
- închinătúră s.f. (înv.) închinare.Trimis de blaurb, 08.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
închina — ÎNCHINÁ, închín, vb. I. 1. refl. A şi manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase, specifice fiecărui cult. ♦ (În biserica creştină) A şi face semnul crucii; p. ext. a se ruga. 2. refl. A se pleca (sau a şi pleca numai capul)… … Dicționar Român