închinător

închinător: ÎNCHINĂTÓR, -OÁRE, închinători, -oare, s.m. şi f. Persoană care se roagă, se închină, îşi face semnul crucii; p. ext. credincios. ♢ (înv.) Adorator, admirator. Închina + suf. -ător.

Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNCHINĂTÓR s. v. admirator.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

închinătór s. m., pl. închinătóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNCHINĂT//ÓR închinătoroáre (închinătoróri, închinătoroáre) şi substantival rar (despre persoane) Care se închină (unei divinităţi). /a închina + suf. închinătorător

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

închina — ÎNCHINÁ, închín, vb. I. 1. refl. A şi manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase, specifice fiecărui cult. ♦ (În biserica creştină) A şi face semnul crucii; p. ext. a se ruga. 2. refl. A se pleca (sau a şi pleca numai capul)… … Dicționar Român
admirator — ADMIRATÓR, OÁRE, admiratori, oare, s.m. şi f. Persoană care admiră pe cineva sau ceva. – Din fr. admirateur, lat. admirator. Trimis de ana zecheru, 12.08.2002. Sursa: DEX 98 ADMIRATÓR s. (înv.) închinător, stimător. (Are mulţi admirator.)… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias