împărătiţă

ÎMPĂRĂTÍŢĂ, împărătiţe, s.f. (pop.) Împărăteasă (tânără). ♦ Fată de împărat. – Împărat + suf. -iţă.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



împărătíţă s.f., g.-d. art. împărătíţei; pl. împărătíţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÎMPĂRĂTÍŢ//Ă împărătiţăe f. pop. 1) (în trecut; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducătoare absolută a ţării; suverană. 2) Fiică a unui împărat; principesă; prinţesă. /împărat + suf. împărătiţăiţă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX