Dicționar Român. 2013.
ghiftuit — GHIFTUÍT, Ă, ghiftuiţi, te, adj. (fam. şi peior.) Care a mâncat extrem de mult, excesiv; îndopat2, îmbuibat. – v. ghiftui. Trimis de gall, 15.06.2002. Sursa: DEX 98 Ghiftuit ≠ hămesit, lihnit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
flămând — FLĂMẤND, Ă, flămânzi, de, adj. (Adesea substantivat) Care simte senzaţia de foame, căruia îi este foame; înfometat, famelic. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 Flămând ≠ sătul, îmbuibat Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
hămesit — HĂMESÍT, Ă, hămesiţi, te, adj. (fam.) 1. Foarte flămând, mort de foame; lihnit. 2. Lacom, nesăţios, nesăturat. [var.: hămisít, ă, hemesít, ă adj.] – v. hămesi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Hămesit ≠ îmbuibat, supraalimentat Trimis… … Dicționar Român
răsfăţat — RĂSFĂŢÁT, Ă, răsfăţaţi, te, adj. 1. Dezmierdat, alintat în mod exagerat; capricios, cu toane; (depr (depreciativ).) răzgâiat. ♦ (Rar) Graţios, cochet. 2. Care huzureşte, îmbuibat. – v. răsfăţa. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
îmbuiba — ÎMBUIBÁ, îmbúib, vb. I. refl. şi tranz. A mânca şi a bea (sau a da să mănânce şi să bea) peste măsură, a (se) ghiftui; a (se) îndopa. – et. nec. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎMBUIBÁ vb. 1. a (se) ghiftui, a (se) îndopa, (prin… … Dicționar Român
îmbuibare — ÎMBUIBÁRE s.f. Acţiunea de a (se) îmbuiba şi rezultatul ei; stare de om îmbuibat. – v. îmbuiba. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBUIBÁRE s. 1. ghiftuire, îndopare, (pop.) saţ. (îmbuibare cuiva cu mâncare.) 2. v. huzur. Trimis de… … Dicționar Român
îndopat — ÎNDOPÁT1 s.n. Îndopare. – v. îndopa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNDOPÁT2, Ă, îndopaţi, te, adj. Hrănit peste măsură; ghiftuit; (despre păsări) îngrăşat prin îndopare. – v. îndopa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
