Dicționar Român. 2013.
îmbrobodit — ÎMBROBODÍT1 s.n. Îmbrobodire. – v. îmbrobodi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBROBODÍT2, Ă, îmbrobodiţi, te, adj. (Despre oameni) 1. Cu capul acoperit cu o broboadă, cu o basma etc. 2. fig. (fam.) Amăgit, înşelat, păcălit. – v.… … Dicționar Român
dezbrobodire — DEZBROBODÍRE s.f. Acţiunea de a se dezbrobodi. – v. dezbrobodi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezbrobodire ≠ îmbrobodire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime dezbrobodíre s. f., g. d. art. dezbrobodírii Trimis de… … Dicționar Român
îmbrobodeală — ÎMBROBODEÁLĂ, îmbrobodeli, s.f. Îmbrobodire; (concr.) obiect care serveşte la îmbrobodit. – Îmbrobodi + suf. eală. Trimis de valeriu, 03.04.2008. Sursa: DEX 98 ÎMBROBODEÁLĂ s. v. broboadă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
îmbălţare — îmbălţáre s.f. (reg.) punerea balţului (vălului) pe capul miresei; înhobotare, îmbrobodire. Trimis de blaurb, 05.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
