îmbietură

îmbietură
ÎMBIETÚRĂ, îmbieturi, s.f. (Rar) Faptul de a îmbia; îndemn, invitaţie. [pr.: -bi-e-] – Îmbia + suf. -tură.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

îmbietúră s. f. (sil. -bi-e-), g.-d. art. îmbietúrii; pl. îmbietúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • îmbia — ÎMBIÁ, îmbíi, vb. I. tranz. şi refl. recipr. A (se) îndemna (stăruitor) să facă sau să primească ceva; a (se) invita, a (se) pofti. ♦ refl. (Rar) A se lăsa poftit. ♦ tranz. fig. A atrage. [pr.: bi a] – Probabil lat. *inviare. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”