- zornăi
- ZORNĂÍ, zórnăi, vb. IV. intranz. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea, ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte de metal, de sticlă etc.; a zăngăni, a zurui, a zorzoi. ♢ tranz. Îşi zornăie pintenii. – Zor2 + suf. -năi.Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98ZORNĂÍ, zórnăi, 2. tranz. (Obiecte de metal sau de sticlă) A face să producă un zgomot la lovire, ciocnire sau rostogolire; a zdrăngăni; a zăngăni; a zurui.Trimis de tavi, 19.12.2004. Sursa: NODEXZORNĂÍ, zórnăi, vb. IV. 1. zornăi ♦ (Despre oameni, cu un complement instrumental introdus prin prepoziţia din) A face să răsune (lovind, ciocnind, etc.) Din pinteni zornăind. ♢ (fig.) Zornăie din salbe neliniştea livezii.Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLCZORNĂÍ vb. a zăngăni, a zurui, (reg.) a zorzoi. (Lanţurile zornăi.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimezornăí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. zórnăi, 3 sg. şi pl. zórnăie, imperf. 3 sg. zornăiáTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ZORNĂÍ zórnăi 1. intranz. (despre obiecte de metal sau de sticlă) A produce un zgomot specific la lovire, la cădere sau la rostogolire; a zdrăngăni; a zăngăni; a zurui. 2. tranz. (obiecte de metal sau de sticlă) A face să producă un zgomot la lovire, ciocnire sau rostogolire; a zdrăngăni; a zăngăni; a zurui. /zor + suf. zornăinăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.