- zgâţ
- ZGÂŢ- elem. Rădăcină de natură expresivă care pare să indice ideea de vioiciune sau de mişcare continuă. (onomat., cf. hâţ, bâţ, fâţ)Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
zgâţ
Look at other dictionaries:
smâc — SMÂC1 interj. Cuvânt care exprimă ideea de mişcare precipitată. (onomat., cf. hâc, bâc, zvâc, zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER SMÂC2 s.n. 1. Laţ. 2. Jucărie în formă de arc (1). (din smâc1; pentru sensul (1.) cf. zbilţ) Trimis de… … Dicționar Român
zgatie — ZGÁTIE, zgátii, s.f. Şarpe. (din zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER … Dicționar Român
zgâlţ — interj. Cuvânt care imită sunetul a ceea ce se clatină. (din zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER … Dicționar Român
zgâlţa — ZGẤLŢA interj. (var.) Zgâlţ. (din zgâţ ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
zgâtie — ZGẤTIE, zgâtii, s.f. (reg.) Fată sau femeie tânără, vioaie, zglobie. – et. nec. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZGẤTIE, zgấtii, s.f. zgâtie; denumire dată unui copil capricios, mofturos, năzuros. (din zgâţ , prob. cuv. identic cu… … Dicționar Român
