zgârci

zgârci
ZGÂRCI1, zgârciuri, s.n. 1. Cartilaj. 2. Unealtă alcătuită dintr-o lamă metalică curbată fixată pe un mâner şi folosită pentru curăţarea muchiilor vaselor mici de lemn. – Din zgârci2 (derivat regresiv).
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ZGÂRCÍ2, zgârcesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) strânge, a (se) contracta din cauza frigului, a durerii etc. ♦ refl. (Despre plante) A se chirci, a se micşora, a degenera. 2. refl. A da dovadă de zgârcenie, a se arăta zgârcit; a se scumpi. – Din sl. sŭgrŭčiti.
Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98

ZGÂRCI1, zgấrciuri, s.n. zgârci 3. Sfârc.
Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER

ZGÂRCÍ2, zgârcésc, vb. IV. zgârci (din sl. sŭgrŭčiti sę; cf. cec. skrciti)
Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER

ZGÂRCÍ s. 1. cartilaj. 2. (anat.) sfârc. (zgârci al nasului.) 3. (tehn.) (reg.) scoabă. (zgârci cu care dogarul curăţă muchiile vaselor de lemn.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ZGÂRCÍ vb. 1. v. chirci. 2. v. contracta. 3. v. pipernici. 4. v. lăcomi. 5. a se scumpi, (reg.) a se hârsi. (S-a zgârci şi a pierdut ocazia.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zgârci s. n., pl. zgârciuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

zgârcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zgârcésc, imperf. 3 sg. zgârceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zgârceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ZGÂRCI1 zgârciuri n. Ţesut conjunctiv, elastic şi rezistent (care face legătură între oasele din organismul unor animale); cartilaj. /v. a se zgârci
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ZGÂRCI2 zgârciuri n. Instrument pentru răzuirea muchiilor unui vas mic de lemn. /v. a se zgârci
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ZGÂRC//Í mă zgârciésc intranz. 1) (despre persoane) A se face ghem (pentru a nu fi văzut, de frig etc.); a se ghemui; a se strânge. 2) (despre plante) A se opri din dezvoltare; a rămâne sau a deveni mic; a se chirci; a se pipernici; a se prizări. 3) A manifesta zgârcenie; a se calici; a se scumpi. /<sl. sugruţiti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • zgârci — s. n., pl. zgấrciuri …   Romanian orthography

  • zgârcí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zgârcésc, imperf. 3 sg. zgârceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zgârceáscã …   Romanian orthography

  • cartilaj — CARTILÁJ, cartilaje, s.n. Ţesut animal conjunctiv elastic şi rezistent, cu rol de susţinere care formează scheletul peştilor cartilaginoşi şi al embrionului la vertebrate şi la om îndeplinind funcţia mecanică de susţinere; zgârci. [var.:… …   Dicționar Român

  • contracta — CONTRACTÁ, contractez, vb. I. I. tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligaţie, a se îndatora la... ♢ expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de ..., a lua o boală …   Dicționar Român

  • sfârc — SFÂRC, sfấrcuri, s.n. 1. Vârf flexibil (al unor organe sau obiecte) ♢ Sfârcul urechii. 2. Ţesut cartilaginos care îmbracă suprafeţele articulare ale oaselor; zgârci. 3. Vârf al mamelei; mamelon, gurgui. (derformare din zgârc, apropiat de răd.… …   Dicționar Român

  • scumpi — SCUMPÍ, scumpesc, vb. IV. 1. tranz. A mări preţul unei mărfi, a vinde mai scump. ♢ refl. pas. Se scumpise hârtia. ♦ refl. (Despre oameni) A cere preţuri (mai) mari. 2. refl. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgârci (când vinde… …   Dicționar Român

  • zgârcit — ZGÂRCÍT, Ă, zgârciţi, te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care face economii exagerate, evitând şi cheltuielile de strictă necesitate, care strânge cu lăcomie bunuri materiale; avar. ♦ Lipsit de generozitate. ♢ expr. Zgârcit la vorbă = care… …   Dicționar Român

  • hârsi — HÂRSÍ, hârsesc, vb. IV. refl. (reg.) 1. A nu se îndura să cheltuiască; a se zgârci, a se scumpi. 2. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se hârşâi (2). – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HÂRSÍ vb. v. aclimatiza,… …   Dicționar Român

  • retracta — RETRACTÁ, retractéz, vb. I. 1. tranz. A reveni asupra celor afirmate înainte (recunoscându şi greşeala), a retrage cele spuse; a se lepăda de o faptă, de o atitudine din trecut. 2. refl. (Despre muşchi, tegumente, tendoane etc., rar, despre… …   Dicționar Român

  • strânge — STRẤNGE, strâng, vb. III. I. 1. tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfăşurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ♢ expr …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”