- zgalţ
- ZGALŢ, zgálţuri, s.n. (Argou) Cravată. (din germ. Halstuch [> rus. galstuk], cf. galstuc, potgalţ)Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
zgalţ
Look at other dictionaries:
zgâlţ — interj. Cuvânt care imită sunetul a ceea ce se clatină. (din zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER … Dicționar Român
sgalţ — ( ţuri), s.n. – (arg.) Cravată. – var. zgalţ. germ. Halstuch, de unde şi rus. galstuk › galstus, s.n. (cravată), cf. Cihac, II, 281 şi potgalţ. Trimis de blaurb, 10.12.2008. Sursa: DER … Dicționar Român
zbilţ — ZBILŢ, zbilţuri, s.n. 1. Laţ de sârmă cu care hingherii prind câinii vagabonzi. 2. Unealtă formată dintr un cârlig fixat de o coadă de lemn, cu care se trag afară din apă peştii mari. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
zgâlţa — ZGẤLŢA interj. (var.) Zgâlţ. (din zgâţ ) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
zgâlţâi — ZGÂLŢÂÍ, zgấlţâi, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) scutura, a (se) clătina cu putere; a (se) zgudui; a (se) zgâlţâna; a (se) cutremura. – Formaţie onomatopeică. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZGÂLŢÂÍ, zgấlţâi, vb. IV. zgâlţâi (din… … Dicționar Român
