- zburături
- ZBURĂTURÍ, zburăturesc, vb. IV. 1. intranz. (Rar) A străbate aerul; a zbura. 2. tranz. şi intranz. (pop.) A zburătăci (1). [var.: zburătorí vb. IV] – Din zburătură.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98zburăturí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zburăturésc, imperf. 3 sg. zburătureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zburătureáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.